autor: Bogdan Adrian Gîscă
Timpule…caută-mă în întunericul veacurilor şi află-mă!
Căci cine poate afla existenţa mai bine ca tine?
Tu eşti divinitate şi viaţă, şi moarte…
Trupule…
ieşi la lumină şi bucură-te!
Nimic mai presus ca tine nu e,
decât sufletul.
Iar sufletul meu, mai prejos decât trupul îmi e…
Tiranule…
suflete îngropat în cenuşa vieţii aprinde-te!
Renaşte! şi zbori ne-ncetat spre un nor ce se pierde,
şi te-neacă-ntr-o apă ce fierbe
şi mori!
Te-ngrop…
şi te-nviu când doresc şi te-acopăr din nou!
Blestemat esti… şi fericit eşti mereu,
căci te-nalţi şi decazi
şi te pierzi ca un glas în ecou!
(din volumul Lumini și Umbre)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu